Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare” şi Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu – Karpen” din Bacău vor găzdui, în perioada 19 mai – 1 iunie, sesiunea specială a examenului de bacalaureat pentru absolvenţii de liceu participanţi la loturile naţionale lărgite ce se pregătesc pentru olimpiadele şi concursurile internaţionale sportive sau pe discipline.

Pentru această sesiune, sunt eligibili 929 de elevi de clasa a XII-a aflaţi în pregătire sau proces de selecţie pentru alcătuirea echipelor care vor reprezenta România atât la olimpiadele internaţionale pe discipline, cât şi la diverse competiţii sportive (campionate europene sau mondiale de juniori etc.).

Înscrierea candidaţilor va avea loc în perioada 19-20 mai. 

Probele de evaluare a competenţelor stabilite de metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de Bacalaureat se vor desfăşura astfel: 21-22 mai – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română/limba maternă, 23-24 mai – evaluarea competenţelor digitale, respectiv 24-25 mai - evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională.

Probele scrise vor avea loc după următorul calendar: 28 mai (limba şi literatura română), 29 mai (proba obligatorie a profilului), 30 mai (proba la alegere a profilului şi specializării), 31 mai (limba şi literatura maternă).

Afişarea primelor rezultate este prevăzută pentru data de 31 mai (până la ora 18.00), iar depunerea contestaţiilor în cursul aceleiaşi zile, în intervalul orar 18.00 – 22.00.

Vineri, 1 iunie, vor fi soluţionate contestaţiile şi afişate rezultatele finale.

Elevii care susţin examenul de bacalaureat în sesiunea specială îşi vor asuma întreaga răspundere pentru parcurgerea integrală a materiei din care vor fi elaborate subiectele de examen. De asemenea, conducerea unităţii şcolare din care provine candidatul răspunde de încheierea situaţiei şcolare a acestuia în timp util.

Duminică, 20 mai a.c. , va avea loc sesiunea extraordinară a concursului de Rezidenţiat organizată de către Ministerul Sănătăţii.

 420 candidaţi s-au înscris pentru a participa la acest concurs. 95 dintre aceştia concurează pentru cele 98 de locuri scoase la concurs, restul de 325 au optat pentru 318 posturi vacante.

 La începutul acestui an, Ministerul Sănătăţii a hotărât organizarea unui nou concurs de intrare în Rezidenţiat. Decizia a fost luată după ce, un procent important, de aproximativ 40%,  din posturile scoase la concurs în sesiunea din 20 noiembrie 2011, au rămas neocupate. Cele mai multe locuri /posturi rămase neocupate s-au înregistrat în specialităţile în care se înregistrează un deficit de cadre medicale în sistemul sanitar, ca de exemplu: medicină de urgenţă, neonatologie, A.T.I., pediatrie.

Astfel, Ministerul Sănătăţii a urmărit diminuarea deficitului de medici specialişti cu care se confruntă reţeaua de asistenţă medicală.

Concursul din data de 20 mai, se va desfăşura numai în Centrul Universitar Bucureşti, la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, sub formă de test-grilă cu 200 de întrebări, pe o durata de 4 ore.

Punctajul minim de promovare va reprezenta 60% din punctajul maxim realizat la cele 200 de întrebări. Ocuparea locurilor în specialitate se face în ordinea punctajului de promovare obţinut în limita locurilor publicate. Pentru rezidenţiatul pe post clasificarea se face pe fiecare judeţ în parte.

La  data de 21 aprilie 2012, apele fluviului Dunărea au scos la suprafaţă, la malul stâng în zona punctului Trecere Bac Galaţi, cadavrul unui bărbat de aproximativ 55-65 ani, ce nu a putut fi identificat până în prezent.

Semnalmente : slab, păr grizonat, fără dantură, fără semne particulare.

Medicii legişti au apreciat că acesta a decedat în urmă cu aproximativ două luni, prin înec.

Bărbatul purta o haină (scurtă) cu glugă, de culoare kaki cu blană sintetică, pulover împletit din fire PNA la baza gâtului, de culoare închisă,  pantaloni de treining cu câte trei dungi laterale de culoare albă, pantaloni din stofă de culoare închisă, curea împletită din material sintetic de culoare închisă, prevăzută cu cataramă din metal de culoare albă. În picioare, bărbatul avea ciorapi împletiţi de culoare închisă, ghete mărimea 42 din material sintetic de culoare neagră, cu capse metalice şi şireturi de culoare neagră.

Pentru orice informaţie care ar putea conduce la identificarea cadavrului, cetăţenii sunt rugaţi să apeleze la numărul de telefon 0236.418.460 – Secţia Regională de Poliţie Transporturi sau la numărul de urgenţă 112.

Meteorologii au emis o atenţionare cod galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină, valabilă pentru  Bucureşti şi alte 19 judeţe din jumătatea de est a ţării, începând de sâmbătă dimineaţă şi până duminică seara:  Ilfov, Prahova, Dâmboviţa, Giurgiu, Teleorman, Ialomiţa, Călăraşi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa, Vrancea, Galaţi, Bacău, Vaslui, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Botoşani.

Vor fi averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului ce vor lua trecător aspect de vijelie şi izolat căderi de grindină. Cantităţile de apa vor depăşi local 20-25 l/mp şi izolat 40 l/mp. Meteorologii au menţionat că aceste fenomene se vor semnala sâmbată în special în Dobrogea, Muntenia şi sudul Moldovei, precum şi în zona Carpaţilor de Curbură, iar duminică în Moldova şi în zona Carpaţilor Orientali.

„Planul prevede concedierea a 100 de directori şi peste 1.000 de salariaţi TESA”, a declarat ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica. 

Consiliul de Administratie al Postei Romane va discuta, vineri, un plan de restructurare pentru evitarea falimentului, care prevede o noua organigrama, destituirea a doua treimi din directori si 1.068 de salariati TESA, a declarat, joi, ministrul Comunicatiilor, Dan Nica.

Planul de reorganizare prevede o noua organigramă, destituirea și trecerea în somaj a doi din trei directori, adică în loc de 150 de directori vor rămâne o treime, și disponibilizarea a 1.068 de salariați TESA, persoane angajate în ultimii ani, fără competențele necesare și cu salarii foarte mari în raport cu angajați cu 30 de ani vechime”, a spus Nica.

“De asemenea, Poșta are o datorie la bugetul de stat reeșalonată de circa 110 milioane de lei, la care se adaugă amenda Consiliului Concurenței, de peste 100 milioane de lei” a mai spus ministrul Dan Nica.

Găsirea unui investitor strategic a fost amânată însă pentru finalul anului. În urmă cu două zile, Victor Ponta anunța că va trimite Corpul de Control să verifice situația companiei Poșta Română.

„Trebuie să aflaţi că, din păcate, Compania Naţională Poşta Română se află în pericol de a fi declarată în insolvenţă, deoarece fosta conducere, având asistenţa juridică asigurată de un politician foarte cunoscut, mai ales colegilor liberali, a pierdut toate procesele şi nu s-a prezentat la procese şi are de plătit o amendă de 103 milioane faţă de Consiliul Concurenţei şi datorii la ANAF de 110 milioane de lei. Acolo neregulile sunt extrem de grave, iar ministrul Comunicaţiilor ne-a solicitat şi voi trimite Corpul de control al primului-ministru, împreună, repet, cu persoanele competente de la finanţe şi de la interne, şi sper să v-o prezint, într-un timp cât mai scurt, adevărata dimensiune a situaţiei de la Poşta Română. Domnul ministru Nica mi-a comunicat că în jur de 250 de directori nou angajaţi, cam toţi de prin acelaşi judeţ, vor trebui să ne dea explicaţii referitoare la situaţia inadmisibilă în care a ajuns Compania Naţională Poşta Română” a declarat  Ponta.

Stau strâmb, privesc chiorâș și-ncerc să judec drept! De câteva săptămâni, România fierbe din cauza conflictelor- așa ziselor conflicte- politice! Se fac și se desfac guverne, se arestează și se eliberează deputați, oameni de afaceri, politicieni de înaltă sau de joasă clasă. O mascaradă pe înalta scenă a țării. Spectatorii: amărâtul popor român! De fapt acum nu mai vorbim de poporul român, vorbim de electorat! Electoratul prostit de 20 de ani, dus cu vorba, amăgit, înșelat. Ultima noutate-pentru unii, că alții știau de multișor care va fi cursul politic, este acela că finalmente a ajuns Victor Ponta la guvernare. Este prim ministru. Pentru cât timp? O întrebare care, pentru românul de rând valorează exact cât o ceapă degerată!Doar că nici bine nu a încălecat micuțul Ponta pe căluțul fermecat și îndelung râvnit, că a și dat cu stângul în dreptul. Și încă ce-a dat! Voi încerca să iau totul treptat, punctual, știți dumneavoastră … ca pe tabla de șah! Dar țineți minte: pionii suntem noi, alegătorii! Care erau prioritățile viitorului Guvern, enunțate de către premierul desemnat Victor Ponta, înainte de fi bătut în cuie actualul Guvern.

1. O schimbare clară a modului de Guvernare - a priorităților, a atitudinilor și a oamenilor.

„Schimbarea oamenilor!” Mda, de necontestat! A schimbat un ministru al Educației cu un plagiator, Ioan Mang. A primit în sânul USL mai mulți transfugi, de tipul Sorin Frunzăverde, și acum îi perie, îi „spală”, îi prezintă drept „albă ca zăpada”! Priorități? Păi s-au văzut: schimbarea prefecților și subprefecților, a șefilor de poliții, fără să se țină cont de capabilitatea celor care au ocupat aceste funcții. A fost vorba doar de un alt moft politic al premierului Ponta. S-a gândit oare premierul că românii nu mai sunt interesați de toate aceste jocuri politice? S-a gândit oare premierul României că singurul lucru important pentru cetățeni este să meargă treaba în țara asta, indiferent cine o conduce? Probabil că nu, sau cel puțin din atitudinea adoptată asta a rezultat!

2. Repararea inechităților sociale.

E, aici e un punct care mă doare pe mine foarte tare! Aș începe așa: furați domnilor primari, furați! Oricum nu vi se întâmplă nimic! Și voi, români de rând, voi plătitorilor de taxe și impozite, voi plătitorilor de CAS, de contribuții, voi cei taxați și când respirați, furați și voi!!! Cum? Nu mai plătiți taxe, impozite, CAS-uri! Nu mai plătiți șomaj, fond de pensii. Nu mai plătiți! Garantat că nu veți păți absolut nimic! Singurul lucru deștept pe care îl puteți face și este musai să îl faceți, este să renunțați la conturile bancare, să vă încasați salariile în mână, nu prin carduri bancare și veți ocoli popririle salariale sau de altă natură. Și ca să fie foarte clar pentru tot românul am să explic și de ce. Guvernul lui Ponta a votat legea privind amnistia fiscală. Funcţionarii publici nu vor fi obligaţi să returneze sporurile încasate în 2008-2010! Și vorbim de zeci de miliarde de lei!!!
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, 8 mai a.c., cu 234 voturi “pentru” şi nici un vot împotrivă, proiectul de lege privind amnistia fiscală pentru circa 300.000 de funcţionari publici obligaţi să returneze sporurile încasate în 2008-2010. 300.000 de funcționari publici înseamnă undeva la 500.000 de votanți! Că despre asta este vorba în fond. Bani plătiți pentru normă/indemnizație de hrană, spor de calculator, remunerarea membrilor comisiilor de evaluare a ofertelor, premii lunare în limita a 2% sau 10% din cheltuielile salariale aferente personalului contractual/funcționari publici, primă pentru concediul de odihnă, indemnizație de dispozitiv, stimulente și alte prime și sporuri inventate! Bani care ar fi trebuit să ajunga la infrastructura, canalizări, ANL-uri, locuințe sociale. Bani care ar fi putut fi redirecționați către șomeri, pensionari, alocațiile pentru copii (amărâtele de alocații de 42 de lei!). A promis în schimb salarii mărite cu 8 procente începând cu 1 iunie, restul… undeva prin noiembrie-decembrie(adică după alegerile parlamentare din toamnă!). Restituirile CAS? Asta este o altă poveste cusută cu ață albă! Conform unui proiect aflat pe masa Ministerului Muncii, pentru sumele reţinute în perioada ianuarie – martie 2011, restituirea se realizează în tranşe lunare egale în perioada iunie-august 2012, iar pentru sumele reţinute în perioada aprilie 2011 – aprilie 2012, restituirea se realizează până la data de 31 decembrie 2013. Având în vedere că e doar un proiect, având în vedere că suntem în campanie electorală și toți politicienii sunt prinși cu ocuparea locurilor „scoase la concurs”, având în vedere că vine vara și vacanța parlamentară, apoi vine cealaltă campanie, alegerile parlamentare, cred că e de prisos să fac prea multe comentarii pe marginea acestui proiect.

3. O viziune economică care să ofere predictibilitate, să aducă locuri de muncă, să protejeze resursele naturale.

E cam dificil să se mai ocupe și de locurile de muncă, și asta dintr-un consi-derent foarte simplu: e mult prea ocupat să demită pe toată lumea. Nu m-ar mira ca la un moment dat să-l demită pe chiar… Primul Ministru!

4.O funcționare depolitizată a administrației publice. Doar miniștrii și secretarii de stat vor fi numiți și sprijiniți politic.

La acest punct, premierul Ponta a dat cu fruntea de zid! De ce? Păi cum așa „doar miniștrii și secretarii de stat vor fi sprijiniți politic”?! Dar de ce să fie sprijiniți? România nu are oameni competenți a căror inteligență și abilități administrative să fie mai presus de …politică? A spus, parcă așa am reținut eu, că va adopta o altă politică, că el, Ponta, va fi un altfel de premier! Chiar am sperat să aleagă în funcții ministeriale, publice și Dumnezeu mai știe ce fel de funcții mai sunt, oameni COMPETENȚI, oameni care să satisfacă criteriile de integritate și anticorupție, nu culori politice. Cu alte cuvinte, dacă un om deștept din țara asta este roșu, verde, galben, albastru, mov, cu buline, cu trandafiri sau inimioare, sau … sau…dar nu e USL-ist nu are ce căuta la minister! Ca să citez un prieten bun: Bună țară, proști conducători avem!

cite;te articol integral în ediția tipărită de astăzi, 18 mai 2012

Social-democraţii şi-a pregătit terenul să guverneze nu doar fără opoziţie, ci şi fără presă independentă.

Ce îngrijorează la USL şi la premierul Victor Ponta nu sunt atât măsurile po­pu­liste, componenţa Cabinetului, aglo­me­ra­rea instituţiilor statului cu armatele în­fo­me­tate ale celor trei par­ti­de sau semnele incipiente ale unei restauraţii, ci setea de revanşă şi de înstăpânire pe termen lung. Primele erau previzibile.

Faptul că guvernul a deschis rapid ro­binetul populismelor chiar sub ochii FMI, că îşi ins­talează oamenii în posturile existente, inventând pe dea­supra şi altele noi, că vrea să dea la întors puţinele reforme începute şi neterminate în aceşti ani şi că guvernul are faţa ciupită de incompatibili, plagiatori şi dosariabili nu face decât să confirme aşteptările. Alea realiste, nu cele pe care le împachetează acum angajaţii lui Voiculescu sau sus­ţi­nătorii ardenţi, care îşi freacă mâinile că au scăpat ţărişoara de dictatură. În­gri­jo­rătoare cu adevărat este perspectiva că USL are toate premisele să devină un FSN al veacului. Prin apucături şi dimensiuni. Terenul e gata pregătit şi, deocamdată, el poartă un singur nume: votul uninominal într-un singur tur care va asigura pu­ri­tatea uselistă a viitorului parlament. Una în care elementele străine vor fi un simplu accesoriu pentru închis gura Bruxellesului şi rău-voitorilor autohtoni. Altfel spus, USL se pregăteşte să guverneze fără opo­ziţie. Toate calculele şi simulările făcute pe votul uninominal pur arată că USL ar putea domni cu 80% din mandate, pre­cum FSN-ul anilor 1990.

Chiar dacă USL va obţine la parlamentarele din toamnă un­deva în jur de 50-55%, sistemul „câş­tigătorul ia totul“ va vărsa în tolba coa­liţiei aproximativ 70% din mandate. Din ultimul sondaj realizat de CURS reiese în­să că USL este cotată în momentul de fa­ţă, după învestirea Cabinetului Ponta, cu 64%, ceea ce, în pers­pec­tiva uninominalului, îi va aduce peste 80%. In­di­fe­rent din ce partide va fi formată opoziţia – PDL, PP-DD, UDMR –, ea nu va mai conta în peisaj. Va fi ştearsă pur şi simplu de pe harta politică a României.

Că PDL este iniţiatorul aces­tei schimbări şi că a sus­ţi­nut ne­împăcat, cot la cot cu Traian Bă­ses­cu, alegerea pri­marilor din primul tur şi uni­nominalul pur este adevărat. Intenţiile de la vremea respectivă se înscriau în ace­laşi registru al dorinţei de putere absolută cu cele de azi ale USL. PDL a căzut în pro­pria-i groapă şi nu trebuie compătimit. Eşecul planului PDL s-a datorat însă exis­tenţei opoziţiei, care a obligat la com­promis.

USL a criticat vehement proiectul, a reuşit să-l blocheze în Comisia elec­torală, ca să nu mai discutăm că, din cauza fragilităţii majorităţii, PDL a fost forţat să ţină cont de pretenţiile UDMR. Venită la putere pe o majoritate con­for­tabilă după căderea Guvernului Ungu­rea­nu, USL a ignorat ori­ce voce critică, nu s-a ostenit nici măcar să mimeze con­sultări cu opoziţia şi şi-a votat legea după pofta-i. Cu 55% din par­lament, USL a făcut ce-a vrut!

Social-democraţii şi-au pregătit însă te­re­nul – şi asta nu de ieri, de azi – să gu­verneze nu doar fără opoziţie, ci şi fără presă independentă. Ori­cum, în ultimii cinci ani, Voiculescu, Vântu, Ghiţă şi Schwartzenberg, cu ale lor Antene şi Realităţi, au avut „majoritatea“ mediatică, reuşind în final să-şi atingă ţin­ta şi să aducă USL la putere. Este triumful ma­nipulării, minciunii, şantajului şi non­jurnalismului.

Gâtuită de criză, de pră­bu­şirea Rodipet, presa scrisă aproape a su­combat şi nu sunt perspective să-şi re­vină. În perioada Năstase, încercările de arondare şi aneantizare a presei au fost, parţial, un eşec, PSD având de înfruntat media active, cu articole de investigaţie şi anchete, care au ţinut permanent sub observaţie Cabinetul Năstase. Situaţia va fi radical diferită în epoca Ponta-Antonescu şi ea deja prinde contur. Televiziunea Ro­mână se îndreaptă spre o nouă perioadă Sassu-Nicolau, în care USL nu va mai auzi decât ce-i convine şi se va simţi exact ca în studiourile lui Felix. După cum era de aşteptat, posturile de casă ale USL nu şi-au schimbat atitudinea – linşajul la adresa PDL şi a lui Băsescu este acelaşi, iar „cri­tica puterii“ are forma unei dulci limbi mătăsoase.

Chiar dacă în PSD sunt persoane care înţeleg primejdia puterii absolute, cum ar fi Miron Mitrea, de exemplu, tentaţia ei este mult prea mare. Fără niciun fel de opo­ziţie, USL poate deveni mai pri­mej­dioasă chiar decât FSN. Între timp, băieţii deştepţi şi cu ochi albaştri au învăţat multe. Inclusiv cum să fenteze or­ga­nis­mele internaţionale.

autor, de Andreea Pora

sursa: http://www.revista22.ro

România este, conform unui ultim studiu publicat de Comisia Europeană, ţara care stă, e adevărat după Bulgaria, cel mai rău în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale dintre toate ţările Uniunii Europene. Raportul, publicat la Bruxelles în data de 16 aprilie 2012, ne face de râs ca ţară şi ca popor. Şi după ce arunci măcar o privire peste cele 180 de pagini nu poţi să te întrebi de ce, tu cetăţean, ai plătit atâta amar de ani, înalţi funcţionari ai unui minister al mediului cărora nu le-a păsat şi nici nu le va păsa vreodată decât de leafa lor şi mai ales de ce avantaje le poate aduce funcţia. Nimeni nu se aştepta ca prin acest minister să găsim cine ştie ce genii, să asistăm la lansarea vreunui proiect de gestionare a deşeurilor unic la nivel european sau a unei strategii cu totul şi cu totul revoluţionare.  Ne aşteptam poate ca unele modele europene care şi-au dovedit eficienţa să fie implementate şi la noi. De-a gata, fără prea mari eforturi intelectuale. Nu, nu s-a întâmplat nici acest lucru. Ceea ce depăşeşte însă orice imaginaţie este faptul că ei nu au fost în stare nici măcar să transmită la Bruxelles datele pe care oficialii europeni ni le-au cerut. Iar rezultatele se văd în raportul care ne face de râs. O ţară frumoasă unde, după raportările ministerului, există numai câteva organizaţii de preluare de responsabilităţi, în care se reciclează 1% şi unde restul deşeurilor se depune la groapă. O ţară care refuză cu obstinaţie să aplice taxe de salubritate şi taxe de depunere la groapă a deşeurilor, fiindcă interesele personale, cele legate de funcţii şi de căpătuială depăşesc cu mult interesul naţional.

Aur din gunoi – cum transformă unele state membre deşeurile într-o resursă

Statele membre cu cele mai bune performanţe reciclează în proporţie de până la 70 % şi nu îngroapă aproape nimic, în vreme ce altele continuă să depoziteze în gropi de gunoi peste trei sferturi din propriile deşeuri. Cum au reuşit statele cu cele mai bune performanţe să transforme deşeurile dintr-o problemă într-o resursă?

Un nou raport publicat în data de 16 aprilie 2012 de Comisia Europeană oferă o explicaţie: prin combinarea unor instrumente economice.

O combinaţie de taxe şi interdicţii legate de depozitarea şi incinerarea deşeurilor, scheme de responsabilizare a producătorilor şi sisteme de plată în funcţie de deşeurile generate (pay-as-you-throw) s-a dovedit a fi instrumentul cel mai eficace pentru îndreptarea fluxurilor de deşeuri în direcţii mai sustenabile. Aceste instrumente economice vor trebui introduse în mai mare măsură în toate statele membre, pentru ca Uniunea Europeană să îşi îndeplinească obiectivele stabilite în „Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor“ – reducerea la zero a depozitării deşeurilor la gropile de gunoi, maximizarea reciclării şi reutilizării şi limitarea recuperării de energie din incinerarea deşeurilor nereciclabile.

Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat: „Deşeurile sunt prea valoroase ca să fie pur şi simplu aruncate, iar dacă sunt gestionate corect, valoarea respectivă poate fi restituită economiei. În prezent, şase state membre îmbină o depozitare a deşeurilor la gropile de gunoi care este aproape de zero cu rate ridicate de reciclare. Nu numai că exploatează valoarea deşeurilor, dar au creat sectoare industriale prospere şi multe locuri de muncă în acelaşi timp. Acest raport arată modul în care au reuşit: cu ajutorul unei game de instrumente economice, au făcut ca prevenirea, reutilizarea şi reciclarea să devină mai atractive din punct de vedere economic. Acum, şi împreună cu statele membre şi autorităţile locale, avem responsabilitatea comună de a ne asigura că aceste instrumente sunt utilizate în mod eficace şi se răspândesc în întreaga UE. Acesta este unul dintre obiectivele principale ale Foii de parcurs către o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor“.

Experienţa din statele membre arată că o combinare a instrumentelor următoare este cea mai bună modalitate de îmbunătăţire a gestionării deşeurilor:

- Taxele şi/sau interdicţiile legate de depozitarea şi incinerarea deşeurilor - rezultatele studiului sunt inechivoce: ratele de depozitare şi incinerare a deşeurilor au scăzut în ţările în care interdicţiile sau taxele au dus la creşterea costurilor de depozitare şi incinerare.

- Sistemele de plată în funcţie de deşeurile generate (pay-as-you-throw) s-au dovedit foarte eficiente în ceea ce priveşte prevenirea generării de deşeuri şi au încurajat cetăţenii să participe la colectarea separată a deşeurilor.

- Schemele de responsabilizare a producătorilor au permis mai multor state membre să colecteze şi să redistribuie fondurile necesare pentru îmbunătăţirea colectării separate şi a reciclării. Raportul cost-eficacitate şi transparenţa diferă însă foarte mult între statele membre şi între fluxurile de deşeuri, şi toate aceste scheme trebuie planificate şi monitorizate cu atenţie.

Diferenţe considerabile între statele membre

Există diferenţe semnificative între statele membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor. Potrivit unui raport publicat de Eurostat la 27 martie, cele mai avansate şase state membre – Belgia, Danemarca, Germania, Austria, Suedia şi Olanda – depozitează în gropi de gunoi mai puţin de 3% din propriile deşeuri municipale. La cealaltă extremă, nouă state membre continuă să depoziteze în gropi de gunoi peste 75 % din propriile deşeuri municipale. Statisticile recente publicate de Eurostat  arată că se realizează progrese în unele dintre noile state membre, în care ratele de reciclare cresc în prezent foarte repede. De asemenea, în mai multe state membre au scăzut cantităţile de deşeuri municipale generate, probabil ca urmare şi a încetinirii creş- terii economice.

Instrumente economice necesare pentru îndeplinirea obiectivelor UE

Pentru ca UE să îşi atingă ţintele stabilite în legislaţia privind deşeurile şi ţintele referitoare la eficienţa energetică, va fi necesară utilizarea acestor instrumente în toate statele membre. Din acest motiv, în cadrul unei revizuiri a ţintelor UE referitoare la deşeuri, ce va avea loc în 2014, va fi evaluată posibilitatea ca utilizarea acestor instrumente să dobândească, în unele cazuri, un caracter juridic obligatoriu. De asemenea, Comisia include buna gestionare a deşeurilor printre condiţiile pentru primirea anumitor fonduri europene.

Deşeurile sunt o bună afacere

Între timp Comisia Europeană încurajează statele membre să aplice cu eficacitate sporită legislaţia existentă referitoare la deşeuri. Sectoarele industriale din UE care se ocupă cu gestionarea deşeurilor şi cu reciclarea au avut în 2008 o cifră de afaceri de 145 de miliarde euro, reprezentând aproximativ 2 milioane de locuri de muncă. Punerea integrală în aplicare a politicii UE în domeniul deşeurilor ar putea crea încă 400.000 de locuri de muncă în UE şi o cifră de afaceri anuală suplimentară de 42 de miliarde euro. O mai bună gestionare a deşeurilor ar contribui la atingerea mai multor obiective şi ţinte ale Strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

În Uniunea Europeană 40% din deşeuri ajung la gropile de gunoi

Potrivit unui raport publicat la sfârşitul lunii martie de EUROSTAT, în anul 2010 în cele 27 de state membre, pentru fiecare persoană au fost generate 502 kg de deşeuri municipale şi au fost tratate 486 de kg. Tratarea s-a făcut în mai multe moduri: 38% au fost depozitate, 22% au fost incinerate, 25% reciclate şi 15% compostate.

Totalul deşeurilor municipale generate variază semnificativ între ţările membre. În Cipru, cantitatea de deşeuri generată pe persoană a fost de 760 de kilograme, iar în Luxemburg, în Danemarca şi Irlanda  ea a avut valori cuprinse între 600 şi 700 de kilograme pe persoană,

În Olanda, Malta, Austria, Germania, Spania, Franţa, Italia, Marea Britanie şi Portugalia valorile au fost între 500 şi 600 de kilograme pe persoană. În Finlanda, Belgia, Suedia, Grecia, Slovenia, Ungaria şi Bulgaria valorile s-au situat între 400 şi 500 de kg, în timp ce valori de sub 400 de kilograme s-au înregistrat în Lituania, România, Slovacia, Cehia, Polonia, Estonia şi Letonia.

Metodele de tratare diferă substanţial între ţările membre. În 2010 ţările cu cel mai ridicat procent de depozitare la gropile de gunoi au fost Bulgaria cu 100%, România cu 99 %, Lituania cu 94% şi Letonia cu 91%.

Rate mari de incinerare au fost observate în Danemarca (54%), Suedia (49), Olanda (39), Germania (38%), Belgia (37%), Luxemburg (35%) şi Franţa (34%). În zece state membre incinerarea este egală sau mai mică cu 1%.

Reciclarea este metoda cea mai folosită în Germania (45%), Belgia (40%), Slovenia (39%), Suedia (36%), Irlanda (35%) şi Olanda (33%).

Statele membre cu cea mai ridicată rată de compostare sunt: Austria (40%), Olanda (28%), Belgia (22%), Luxembourg (20%), Danemarca (19%) şi  Spania (18%). Folosirea împreună a reciclării şi compostării deşeurilor municipale pentru mai mult de 50% din totalul de deşeuri municipal se întâlneşte în: Austria (70%), Belgia şi Germania (fiecare cu  62%), Olanda (61%) şi Suedia (50%). În cinci state membre mai puţin de 10% din deşeuri sunt reciclate sau compostate.

Impozitele şi taxele pentru depozitarea deşeurilor

Studiul face o distincţie între impozitele pentru depozitarea deşeurilor (o taxă percepută de către o autoritate publică pentru eliminarea deşeurilor) şi taxele la „poartă“ (o taxă stabilită de operatorul depozitului de deşeuri pentru prestarea de servicii). Impozitul pentru depozitare deşeurilor şi taxa la „poartă“ reprezintă suma totală de eliminare a deşeurilor în depozitele de deşeuri.

Optsprezece state membre au în prezent impozite pentru depozitarea deşeurilor (numărul acestora va creşte la 19, deorece în 2012 Lituania va introduce un impozit similar). Nivelul de impozitare variază foarte mult, de la 3 euro pe tonă în Bulgaria, până la 107,49 euro pe tonă în Olanda. Conform datelor existente, suma totală plătită pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi pentru o tonă de deşeuri municipale în Uniunea Europeană variază de la 17,50 euro în Lituania până la 155,50 euro în Suedia.

Analiza sugerează că există o legătură între taxe mai mari de depozitare a deşeurilor şi cantităţile mai mici care ajung la gropile de gunoi. Cu cât taxele sunt mai mari, cu atât cantităţile sunt mai mici.

Statele membre se împart în trei categorii:

1. Statele membre care impun taxe mari pentru depozitare şi au cantităţi mici de deşeuri municipale depozitate (Austria, Belgia, Germania, Danemarca, Luxemburg, Olanda, Suedia);

2. Statele membre cu taxe medii spre mari, care au cantităţi medii de deşeuri (Finlanda, Franţa, Irlanda, Italia, Slovenia, Marea Britanie);

3. Statele membre cu taxe mici şi procente mari de depozitare (Bulgaria, Cehia, Grecia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Cipru, Estonia, Spania).

sursa: http://www.ecologic.rec.ro

Guvernul a acordat 88.000 de lei pentru tratamentul în strainatate al actorului Serban Ionescu.

Bugetul Ministerului Sănătății a fost suplimentat cu 88.000 lei de Guvern, din Fondul de rezervă.

Executivul poartă deja discuții cu reprezentanții unei clinici din Germania, pentru asigurarea tratamentului medical.

Starea de  sănătate a actorului  Șerban Ionescu, diagnosticat cu borelioza în urmă cu an, când a fost mușcat de o căpuță, s-a ameliorat în ultimele zile și continuă tratamentul cu antibiotice.

În prezent,  Şerban IONESCU nu se află internat în reţeaua unităţilor medicale din subordinea Ministerului Sănătăţii.

Astfel, conform primelor date furnizate de  către medicii specialişti din unitatea medicală care se ocupă de tratamentul pacientului, acesta este permanent monitorizat, iar starea sa de sănătate s-a ameliorat în ultimele zile. În continuare, se impune o terapie cu antibiotice.

Sursa foto: libertatea.ro

Premierul Victor Ponta nu s-a înțeles cu președintele Traian Băsescu cu privire la nivelul la care va fi reprezentată România la urmatorul Consiliu European.

“Am avut o prima discuție legată de participarea la Consiliul European, în care domnia sa mi-a arătat că vrea sa participe în continuare, și vom avea poate chiar săptămâna viitoare o noua discuție pe diverse teme de politică externă, pentru că  eu nu vreau să contest rolul constituțional al președintelui, dar problemele europene nu mai sunt considerate probleme de politică externă în Europa, ci probleme interne, se discută în special lucruri care țin de activitatea guvernamentală. Eu mă voi implica, din partea mea există dorință de a avea un mandat foarte clar. Sigur că va fi mai ușor de reliefat un conflict personal – merge Ponta sau merge Băsescu la Consiliu – important este că acela care merge – și acum încerc să fiu foarte diplomat sau responsabil în ceea ce spun – să aiba un mandat”, a declarat Ponta, la emisiunea “După 20 de ani” la PRO TV.

Consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu a declarat, referitor la reprezentarea României la Bruxelles, că cel în măsură să reprezinte România este președintele Traian Băsescu.

“Constituţia este foarte clară, articolul 80, alineatul 1 spune că preşedintele României reprezintă statul român. În ceea ce priveşte atribuţiile primului-ministru, din conţinutul Constituţiei, art. 107, nu rezultă că acesta ar reprezenta statul român. Spun acest cuvânt, «reprezentare», pentru că este important şi din economia textului Tratatului de la Lisabona, care solicită statelor, celor 27 de membri ai Uniunii Europene, să fie reprezentaţi printr-un singur demnitar. Deci din acest punct de vedere, textul constituţional e clar, este explicit, orice discuţie politică nu ar face decât să vulnerabilizeze mandatul României şi cred că nu este bine”, a declarat consilierul prezidenţial la RFI.

“Să ne reamintim cu toţii faptul că atât domnul preşedinte Iliescu, cât şi domnul preşedinte Constantinescu n-au avut nici o ezitare în a-şi asocia responsabilităţi, mai ales în programele de aderare la UE şi NATO şi bine au făcut, iar aceste responsabilităţi au fost concretizate prin măsuri interne ale Guvernului. Paşii spre aderarea României, mai ales la UE au fost făcuţi prin decizii ale Guvernului. Deci din acest punct de vedere, cooperarea în acest fel a funcţionat foarte bine”, a menționat Cristian Diaconescu.

În lipsa unei rezolvări prin dialog între președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, problema reprezentării la Consiliul European poate ajunge și la Curtea Constituțională.